În laboratoarele de cercetare din întreaga lume, algoritmi de inteligență artificială procesează zilnic miliarde de date personale, luând decizii care ne afectează viața fără ca măcar să știm. Ancheta noastră, desfășurată timp de opt luni, a dezvăluit o realitate îngrijorătoare: cetățeanul obișnuit navighează orbește într-un mediu digital ostil, unde fiecare click, fiecare căutare, fiecare fotografie partajată devine muniție în mâinile unor sisteme care operează dincolo de controlul democratic.

"Nu înțelegem pe deplin cu ce ne confruntăm", ne-a declarat un specialist în securitate cibernetică care a dorit să rămână anonim. "Sistemele AI de astăzi nu sunt doar instrumente - sunt entități care învață, se adaptează și, într-un fel, gândesc."

În dosarul cu numărul Y/2024 de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București se află mărturii care vor răni pe oricine le citește. O fetiță de 11 ani din Voluntari descrie cu o maturitate uluitoare cum "omul din computer" a convins-o să îi trimită fotografii. Un băiat de 13 ani din Constanța își amintește cum "prietenul de pe internet" l-a șantajat timp de opt luni. Aceste nu sunt cazuri izolate – sunt probe într-un dosar care conține 2.847 de astfel de mărturii, colectate în ultimii trei ani.

România se confruntă cu o epidemie invizibilă care devastează o generație întreagă. În timp ce autoritățile se laudă cu progresele în digitalizare, copiii noștri devin pradă într-un teritoriu virtual fără lege, unde prădătorii operează în deplină siguranță. Investigația noastră, desfășurată pe parcursul unui an întreg, dezvăluie dimensiunile unei tragedii naționale despre care societatea românească preferă să tacă.

În biroul poliției din sectorul 2, dosarele cu sesizări de înșelăciuni cibernetice împotriva persoanelor în vârstă se îngrămădesc pe biroul comisarului principal I.V. . "În ultimii trei ani, numărul acestor cazuri s-a triplat," mărturisește ofițerul, arătând către o grămadă de documente care pare să crească zilnic. "Vorbim de sume care depășesc 50 de milioane de lei anual, doar în București. La nivel național, cifrele sunt astronomice."

Această realitate brutală reflectă o dramă socială de proporții, ascunsă în spatele statisticilor reci ale "progresului digital." În timp ce România se laudă cu digitalizarea accelerată a serviciilor publice și private, o întreagă categorie de cetățeni – aproximativ 3,2 milioane de români peste 60 de ani – a fost aruncată în mijlocul unei jungle digitale pentru care nimeni nu i-a pregătit.

Stăm pe pragul unei revoluții a criminalității cibernetice. În timp ce ne confruntăm cu greu încă cu atacuri rudimentare de phishing, criminalii digitali au trecut deja la următorul nivel - unul în care inteligența artificială nu mai este science fiction, ci realitatea brutală de pe prima linie a conflictului cibernetic.

"Dacă îți închipui că știi cu ce te confrunți în cybersecurity, te înșeli amarnic," ne avertizează un expert în securitate care preferă anonimatul. "Ceea ce vedem în 2025 depășește orice scenario pe care l-am anticipat acum doi ani." Cifrele vorbesc de la sine: peste 2.200 de atacuri cibernetice pe zi la nivel global, cu o creștere de 431% a atacurilor pe lanțul de aprovizionare în doar doi ani.

România, cu infrastructura sa digitală în curs de modernizare și o pregătire cibernetică încă deficitară, se află în prima linie a acestei ofensive. Nu este o întrebare de "dacă" vom fi ținta următorului atac major, ci "când" și "cât de pregătiți vom fi." Responsabilitatea noastră, ca cetățeni și profesioniști, este să înțelegem această nouă realitate și să acționăm în consecință.